Asta-vara am incercat sa vedem ce se intampla daca un text citit intr-un spectacol lectura poate naste si alte texte, scrise chiar de cei care il asculta. Am vorbit cu prietenii de la Lente&Cafea , carora le plac astfel de experimente, si am stabilit data spectacolului- 12 iulie. Ca sa pregatim totul cum trebuie, am vrut mai intai sa avem o atmosfera prielnica scrierii, asa ca am pus mana pe lista de adrese si am trimis cateva intrebari. Iata ce raspunsuri am primit pe mail:
- SUNETE PE CARE LE ASOCIEZI CU O VIZITA LA AI TAI
2. MELODII CARE ITI VIN IN CAP DIN PERIOADA COPILARIEI/AdOLESCENTEI
3.CE SE ASCULTA LA MESELE IN FAMILIE CU AI TAI?
televizorul…/ Nimic, nu ascultam muzica. Acum se mai aude televizorul. / – TV/radio si in ultimii 10 ani ce se da la TV pt ca acolo se mananca /muzica si stiri de la televizor/romante. ileana sararoiu./ – nimic.. mai discutam intre noi/manele, muzica lautareasca mai de mult/acum doar televizorul lasat pe o emisiune de familie sau un meci … cand incepe meciul si taica’miu nu mai accepta sa ne uitam la altceva :)/Daca nu e nici radio, nici TV, in ordinea incidentei:/romante din Bucurestiul de alta data (mai ales daca e si bunica-mea de fata)/opere populare (Carmen)/clasice usurele, gen Vivaldi/Ada Milea/Andries, Alifantis sau Pasarea Colibri/Maria Tanase/dan spataru, corina chiriac, etc/Leonard Cohen /Vocile noastre/Albano si Romina/Stefan Hrusca, Alifantis si Seicaru, Dida Dragan plus populara…asta vroia tata…si mama vroia Julio Iglesias si muzica clasica – Mozart, Bethoven si mai ales anotimpurile lu’ Vivaldi si Elton John – Sacriface; Stevie Wonder – I just called to say i love you/Nimic/de obicei, “mesele” in familie se intamplau la petreceri/zile/etc. in general, muzica de petrecere gen albatros si nu mai stiu care formatie a lu’ dan (s-ar putea sa spun o prostie, nu-mi aduc aminte..ciotoi?! donno) sau muzica lautareasca veche/radio. nu RRA sau RRC. ceva mai comercial dar mai chill. nu ina oricum. n am auzit genu ala de hituri. habar n am ce post e./televizorul/ televizor, andre rieu, il divo, leonard cohen (la tata, ca la mama nu prea sunt mese in familie, daca sunt – sunt fara soundtrack)/Daca e duminica, vezi punctul 1./Radio local comercial sau Radio Romania./totdeauna luam mesele singur, de obicei la TV sau cu ochii in benzi desenate/(la bunici) Radio Iasi/ Julio Iglesias/’Mammy Blue’, ‘Nathalie’/Demis Roussos/’Goodby my love goodbye’/Mirabela Dauer/’Te-astept sa vii’/Dan Spataru/’Drumurile noastre’/Ducu Bertzi/’M-am indragostit numai de ea’/Savoy/’Domnisoara’ /Mondial/’Iubire bibelou de portelan’/Semnal M/’La Fereastra Ta’
4.SUNETE DIN CARTIERUL UNDE AI CRESCUT
5.SUNETE PE CARE LE ASOCIEZI CU O VIZITA LA BUNICI
Aici Radio Romania Actualitati. Ora exacta. Urmeaza stiri./ cocos, sunet de la lant cand scoti apa din fantana, talangi, sunet de slapi, nume strigate tare, de peste poarta (gheorgheeeeeeeeee, adaaaa galeata-ncoa!!), /greier/castoane cu mancare care se scot din frigider si se pun la incalzit, stirile ascultate cu sonor /sunetul sobei, rate/ care merg prin curte, latratul cainelui/latratul cainelui si cel scos de o poarta de metal/- cucul.. pasarea :)/fosnetul frunzelor, linistea dupa-amiezelor, gastele, gainile, vaca, litania mamaiei “hai, fa, toaca si tu la ratele alea ceva, ajuta-ma, fa, si pe mine ca sunt batrana!”/Dialogurile din Tanar si nelinistit. Vocea lui Iosif Sava. Latrat de catelusa mica si isterica. “Posta la doua’sh’unuuuu’!” Batai in geam (ale diverselor vecine). Nucile care cad din nuc pe pamant. Cantatul cocosului + caraitul gainilor. Pisici care se fut noaptea pe acoperis. Vantul vara printre frunzele de vita de vie, pe fundal de Radio Romania Actualitati. “Aici Radio Romania Actualitati.” Genericul Teleenciclopedia. Jingle-ul emisiunii pentru copii “Noapte buna, copii”. Ora exacta la radio. Ceasul sovietic cu greutati, care ticaia foarte tare. Foc in soba pe gaze. Chibritul cu care se aprinde aragazul./catei, porci, apa/cainii din departare, trosnetul lemnelor, pisicile alergand in pod, in miezul noptii – freaking me aut/Zgomotul brizei marii/Pit palac…/Fosnetul tufelor de zarzavaturi../bunicii stau in blocuri vechi de 4 etaje si se inchide cumva curtea…asa ca toti se cunosc intre ei…se aud cum striga nepotii sa vina la masa, sa vina in casa sa fie cuminti, sa se dea jos din copac si alte alea…si se mai aud gugustiucii din curte…si stirile pe care le asculta cu constinciozitate bunicul….ooo…si din alea populare moldovenesti/Rasete sincere/hmm, not any specific noise/sunetul produs de deschiderea usii de la sufragerie – cu mult geam (tremuratul geamului si zgomotul de la desprinderea usii de parchet)/radio romania actualitati, slujba de la radio, sfaraitul de mancare in cratita, scartait de parchet, televizor (telenovele intr-o parte, documentare in cealalta)/Sunetul animalelor: porcul care grohaie, calul care necheaza, vaca care muge, pasarile care cotcodacesc./Freamatul copacilor./Suierul vantului, din cand in cand./ciori/randunele/vantul care adie usor prin vegetatia de langa mormant/greieri/in rest, destul de multa liniste/lingurita in cana, gaini, chematul gainilor, minge pe asfalt, roata de la fantana/ Jingle-ul ‘Aici Radio Europa Libera!’, impreuna cu intreruperile/bruiajele binecunoscute/Cocosul care canta prea mult si prea de dimineata /Sunetul clopotelor de la biserica
6. CE ASCULTAI CAND ERAI SINGUR ACASA IN LICEU?
winamp pe shuffle cu melodiile din topurile mtv si utv/- Metallica/mtv dat tare, daca era un queen/ Deftones si Korn/Alifantis si pasarea Pheonix/ – Nirvana, R.E.M, Rammstein.. alternat cu muzica de club :).. Tiesto, Armin van Buuren/un post de muzica de pe atunci MTV-ul ala neromanesc inca, muzica anilor ’90/http://www.youtube.com/watch?v=E77JBnqG7KY /In ordine, pe repeat fiecare dintre ele, pana la epuizare:The Fugees, The Score/Lauryn Hill, The Miseducation of Lauryn Hill/Placebo, Black Market Music/Tori Amos, Under the Pink/Fiona Apple, When the Pawn…/prodigy :)/Marilyn Manson si My Dying Bride/ Metallica, GN’R, Timpuri Noi, Nirvana./Yes, The Who, Deep Purple, Jethro Tull, Beatles, The Rolling Stones, Tom Jones, Led Zepellin, Eric Clepton, Pink Floyd, The Animals, Janis Joplin, Jimi Hendrix, Creedence Clearwater Revival, Eagles, The Moodey Blues, James Brown, Otis Reding, Ererson, lake and Palmer……orchestre improvizate cu vecini si colegi, muzica clasica/Kaoma – Lambada/Ascultam Nirvana…tot ce a scos Nirvana si Placebo…absolut tot…si Portishead si Massive Attack, Radiohead, Blur, Incubus…adica muzica mea de suicid 🙂 si quilty pleasures: smokie, hrusca, alifantis si valsurile lu’ strauss – dunarea albastra…hmmm…si mai e o trupa suedeza glam – The Ark…da cred ca asta mai incoace/Nirvana/linking park si mai spre clasa a 11, 12 a leonard cohen (si citeam charles bukowski – femei, perversa carte pentru vremea aia :D)/metal, la greu. sepultura, antrax si altele mai chill gen uglykidjoe si nirvana. /MTV, MCM, VH1, radio 21, Backstreet Boys, Britney Spears, Jennifer Lopez, Madonna, Westlife, Celine Dion, apoi, in ultimii ani – Pink Floyd, Metallica, Alanah Miles – Black Velvet, /rockereli – gnr, nirvana, ugly kid joe, offspring, deus, astea :)/Melodiile comerciale ale vremii, cantate de Christina Aquilera, Britney, Backstreet Boys, NND (asa se scrie?? Aveau melodia: ´Haide vino inapoi´) samd./inregistram de la TV muzica pe un casetofon mare, rusesc si ascultam casetele/inregistram de la TV filmele pe un video recorder cu programare si vizionam casetele in timp ce mancam/uneori, muzica de pe canalele de muzica/vantul/ vecinii batand in teava/apa pe coloana de la baie(in liceu nu am avut PC mare parte din timp)/Nirvana, Wet Wet Wet (“Love is all around”), “Because you’re gorgeous”, “Beautiful people” (Marilyn Manson) Republica (“Ready to go”)/ Phoenix/’Fata Verde’, ‘Andrii Popa’/Pasarea Colibri /Florian Pittis/’Vinovatii Fara Vina’/Depeche Mode/’Personal Jesus’/Metallica: ‘Nothing Else Matters’, ‘The Unforgiven’
7.SUNETE PE CARE LE ASOCIEZI CU BUCATARIA ALOR TAI
mancare care clocoteste sub capac, sunet de prajeala, de incins, care apoi e diminuat odata ce e pus capacul, apoi se aude mai tare odata ce e scos capacul, aschii care se rup din scaunele vechi, putrezite, masa care se zdruncina de la stanga la dreapta atunci cand se taie painea, Radio Romania Muzical, usa care se inchide si se deschide de mai multe ori, sunet de cartofi in timp ce sunt taiati si de morcovi decojiti, taica-miu hapaind si maica-mea comentand si iesind din bucatarie/ Sunetul de snitele batute, ceapa taiata, apa fierband, nimic special. / – prajeala de ulei in tigaie si sunetul aburului cand e mamaliga aproape facuta si o tii pe foc sa fie gata pana la capat/apa care curge, oale, radio / sunetul produs de frigider, televizor, filtru de cafea, aragazul aprins, hota/sunetul ligheanului de plastic ce se loveste de scaunul pe care eraasezat. (sunet din procesul de framantare a cozonacilor)/ – sunetul facut de hota cand este in functiune, tacamuri lovindu-se, televizorul pe un program oarecare, cutitul tocand legume pe fund/tocator/oalele pe foc, tocatul legumelor, sfaraitul tigailor, trantitul fierului de calcat pe masa cand calca mama/Sfaraitul de ulei incins. Teatru radiofonic. Zarzavat tocat marunt, foarte repede, pe tocator de lemn. Cutitul ascutit pe piatra, sau pe lama altui cutit. Batutul carnii (pentru snitele, de exemplu), tot pe tocatorul de lemn. Usa (de la camara) care scartaie. Coaja de pepene care paraie cand e despicat de cutit./tigaie, oala, sfarait de ulei /televizorul de pe frigider si vesela ce pica, se loveste etc./oala cu presiune pe foc, sfarait de cane in ulei incins, tel/furculita care bate oua./Pasarele/Sunetul telului in castron…./Sfaraitul carnii in tigaie…/Mixerul mamei…ooo si apa care curge. tata mereu dadea drumul la apa…ceea ce ma scotea din minti/Tacamuri/aaa, asta e misto, chiar imi aduc aminte. hihi, cand mergea tata la munca si se trezea dimineata dadea drumul la radio, cred ca pe europa fm. aa, sau mergea tvul pe stirile pro si se auzea genericul. si uneori, cand ma mai trezeam intre timp, auzeam cum imi inchide usa de la camera (dormeam cu usa deschisa si in fiecare dimineata, era ca o lege nescrisa, imi inchidea usa sa nu se auda zgomot)/apa de la robinet – robinetul care nu se inchidea niciodata bine si lasa picaturile sa cada, sunetul cafelei care dadea in foc, sunetul de farfurii si tacamuri scapate si lamentarile dramatice ale maica-mii, sunetul usii fara iala, care freca tocul si al geamului care trebuia fortat ca sa se desprinda din toc si sa se deschida, zgomotul usilor cazute ale dulapului cu oale – trebuiau ridicate la inchidere ca sa se sustina una pe cealalta, scartaitul usilor, zgomotul provocat de cautarile printre oale/sfarait de tigai si zgomot de hota, zgomot de farfurii manipulate, ceva scapat pe jos, zdranganitul sertarului cu tacamuri/Zgomote survenite in urma activitatilor, precum: Prajitul in ulei, spalatul vaselor, asezarea veselei si a tacamurilor, tocatul cepei, datul merelor pe razatoare, spartul nucilor, scosul tavii din cuptor, framantatul painii (aluat, pe care mama il trantea de masa din cand in cand pentru a deveni mai fraged), apa de la robinet care curge, centrala care porneste, neonul care face zgomotul lui specific, maturatul./sfarait de la prajeala, in diferite intensitati/zgomotul fin al unei tigari care se consuma si pe mama sorbind din ea/zgomotul de desfacere al unei cutii de bere/zgomotul care se produce la aprinderea electrica a aragazului. / zgomotul sticlelor cu rachiu de pe marginea usii frigiderului la inchiderea acesteia/ rasnita de cafea/ zgomotul unui dop scos de la un vin/zgomotul canilor intre ele cand sunt scoase mai multe/rasnita de cafea electrica/ Ciripit de vrabii si porumbei batandu-se zgomotos pe firimiturile de paine de pe pervazul ferestrei de la bucatarie./Ciorba bolborosind pe aragaz.
Cu o parte din sugestiile primite, am pus cap la cap o coloana sonora
Si am chemat lumea la spectacol, la JoinPoint:
Participarea publicului si textele impartasite de ei ne-au depasit toate asteptarile. Iata ce a iesit:
TRANSCRIERI 20iulie 2012
Care sunt lucrurile pe care ti le spuneau cel mai des ai tai?
Respecta-i pe cei din jur ca si cum ai fi tu/ nu injura/ fii just/ fii indraznet/ fii mandru/ fii milostiv/ indragosteste-te repede/ calatoreste/ ai rabdare mai multa/ nu. Asta e. Sa nu o supar pe bunica-mea. Sa nu umblu in dulapul cu haine. Sa nu bag cutitul in gura (asta ar fi fost de ajutor, daca as fi retinut-o). sa nu inmoi biscuitii in cacao cu lapte. Pe urma, sa nu cheltuiesc nesabuit. Sa nu uit sa am o rezerva. De bani, de mancare. / Mama (catre tata): Uite, Bombonele, nu ma asculta fi-ta. Ce facem cu ea? Mama: o sa ajungi femeie de servici daca nu pui mana sa inveti”, Of, daca invatam si eu mai mult poate aveam o viata mai buna, nu vreau sa ajungi ca mine. Tata: ”daca nu termini facultatea de mate nu vei fi in stare sa faci nimic in viata”. ”Asculta-ma ce-ti zic eu… ca asa va fi.” ”Iti dau in scris ca asa se va intampla ca mine/ cum iti zic eu”. ”Acum ca ai luat la mate poti sa te culci cu cine vrei, acum ca esti mare poti sa faci ce vrei”. Mama: ”Ce rea esti, ce rece esti cu mine, nu ma lasi si pe mine sa te pup deloc”/ De ce te incalti cu tenesii aia? De ce porti parul asa? Ce vrei sa te faci cand o sa fii mare? O sa fie bine! Orice ai face! E grea viata, trebuie sa nu uiti ce-ti doresti! Ar fi bine sa ai rabdare uneori!/- Mananca, sa nu te anemiezi. -Pai de ce nu poti?/ Ai grija cum iesi din bloc./ cand vii?/ Cu cine te duci?/ cine mai merge acolo?/ vezi cum vii acasa. / Ai scos cainele?/ ce sa iau de mancare?/ Ti-am spus eu! /Vezi?/Nu povesti la scoala ce vorbim in casa. / Am fost in vizita la X, Doamne! Ce casa! Cred ca n-am vazut asa o casa in viata mea….”/”Lumea e ca o piramida si tu trebuie sa fii in varful piramidei!”/ ”Esti o beșniță!”/ ”Să nu folosesti cuvinte cu Pu si Pi.”/ X a ajuns foarte bine, e-n germania, nu poti sa faci si tu ceva, poate pleci si tu!”/ tu ai un tic verbal. Repeti tot timpul stii-stii-stii, e ingrozitor. Sunt foarte enervante persoanele cu ticuri verbale.”/ ”Ești ingrozitor de slaba/ Doamne, cat te-ai facut”/ ”Ce-i cu parul asta?”/ Cand pierdeam lucruri: ”Din pamant din iarba verde scoate cheia”- cel mai des pierdeam cheia de la casa./ Te calc in picioare (Cand era nervoasa rau)/ mananca paine (nu mancam niciodata paine) sau ”paine, paine, paine, paine” (striga)/ Incepi o multime de chestii pe care nu le termini. / Invata./ Tu nu vezi ce mrdar e covorul tău?/ Nu intarzii!/ sa fii cuminte!/ ai grija!/ Sa te imbraci bine./ sa nu uiti ca tu esti D. P. si daca tu nu poti, atunci cine?/ ai grija cum traversezi strada!/ noi traim pentru tine, pentru noi. Voi sunteti bucuria noastra. / ai grija cum traversezi strada! / ai mancat azi? Fa-ti curat in camera!/ nu ai voie cu pisici. Ești alergica. Poti sa mori, Laura!/ Obraznico!/ esti o dezordonata si o ingalata/ laura, eu te iubesc foarte mult./ sa vin in casa la 9:30 (prietenele mele trebuie sa plece la 9:00)/ nu puteam sa spun ca il urasc pe nenea ala care intrerupea desenele animate (ceausescu)/ sa nu te faci de ras/ zambeste! O fatza zambitoare intotdeauna e frumoasa. / daca nu-ti spun eu, nu-ti spune nimeni. / ti-am zis eu/ nu mai ai voie cu …x… ca te invata prost/ du-te la biserica/ citeste/ nu mai fuma/ imbraca-te bine sa nu racesti! Te spun lu ma-ta/ mananca natural./ nu mai bea asta/ ai grija sa pastrezi curatenia/ nu-ti mai pierde timpul cu prostii./ Bine, o sa pompam bani (in meditatii), dar sa te tii, sa nu faci cum ai facut si cu… (restul nu conteaza)/ treci la masa si sa mananci tot./ fi cuminte ca te duc la camin. / bunica imi spunea ca le ”fusharesc”. Si imi spunea ca unchiul meu, fratele ei, avea mereu ”steagul sus”. Pe urma il cita mereu pe Cosbuc cu ”o lupta-i viata”. Imi spunea ca tara noastra e cea mai frumoasa, ca are si munte, si mare etc. de la ceilalti nu tin minte nimic. Si cand plecam la gradinita imi spunea ”sa fii cuminte!” si eu raspundeam- ”fiu, fiu!”/ mama : ”vorbiti mai incet ca sunt microfoane!”, ”sper sa ai o fata ca tine de rea!”, ”o sa te tampesti de la atata citit!”. Tata- nu-mi spunea nimic. Vorbea pentru o audienta mai larga. Pentru toata familia. / – Mananca! Daca n-o sa mananci o sa patesti ca domnul Simionica. O sa faci ulcer si-o sa mori!(tata) – Trebuie sa inveti! (mama). / Tata: tu vezi-ti de treaba ta! Mama: tu chiar nu ma iubesti deloc? / O sa ramai repetenta/ O sa ajungi pe drumuri/ O sa ma arunci la azil/ esti o curva! (mami, bunica)/ ciocarlanul meu! / stii cat te iubeste tati?/ stii ca daca vrei ceva iti face tati rost?/ Brunxoo! Fa si tu un cafelut!/ semeni cu tac-tu! Ce bine era daca semanai cu mine!/ urato! / ce frumos esti, Mițus! Bine ca m-ai mostenit. Te iubesc, Mițe./ grija parintilor se manifesta prin sfaturi spuse cu bunavointa, dar si cu autoritate. De cele mai multe ori spuneau ceea ce-i interesa pentru a nu-i ”face de rusine”: ”sa fii cuminte”, ”sa vorbesti frumos”, ”sa te porti / frumos”, ”poarta-te cum ti-e portul, vorbeste cum ti-i vorba”. / meregm mai departe. / rodica isi face singura salata orientala, corina isi face tot timpul patul! Nu pot sa le fac eu pe toate!/ Ce v-ati dorit si nu v-am luat noi? Mai imbraca-te si tu ca o fata, mai lasa tricourile alea lalai!/ semeni cu bunica-tu! (in sensul rau, dar am luat-o mereu ca pe un compliment)/ Fa ordine!!/ nu te apuca de fumat! (m-am apucat)/ Nu te mai certa cu fratele tău!/ cel mai usor e sa iei nota 10! / ”O sa scapi!”- sau orice variatie pe tema asta avand in vedere ca sunt foarte impiedicata./ ”Trebuie sa inveti. Trebuie sa iti faci un viitor.” / ”Unde vrei sa iesi? Cu cine? N-ai voie.” / ”Nu asaaa… faci gresit! Uite asa…”/ tata: sa nu umblu cu parul despletit./ mama: sa nu uit sa mananc/sa nu citesc toata noaptea ca-mi stric ochii/ca sunt cea mai desteapta, ca tot ceea ce fac e minunat/ sa nu mai scriu la radio europa libera/ Replici auzite si azi: ti-ai facut temele?/treci in casa, e intuneric/gata cu televizorul/mai citeste si tu o carte/ mananca tot din farfurie sa te faci mare/ daca nu esti cuminte, fara televizor/ Replici pe care le-am auzit, dar nu le mai aud: nu esti cuminte, te dau la tigani (scuze)/ nu asculti de mine te spun lu tac-tu/ in continuare trebuie sa ma cultiv, sa ascult de sfaturile ei, sa ascult in general de parinti, sa fiu econoama, sa nu-mi bat joc de munca mea. Si sa-mi gasesc si eu un baiat de casa, sa fac copii si sa ma linstesc. Prea multa distractie nu-i buna./ Niciodata sa nu refuzi o mana intinsa. / esti prost ca tac-tu dar frumos ca ma-ta. / daca am mancat, sa mananc, de ce n-am mancat, sa mananc, sa mananc fructe, sa mananc legume, sa mananc, de ce nu mananc dimineata, sa mananc orice dimineata, un covrig, orice. O sa ma imbolnavesc cu stilul asta al meu de a manca, sa mananc cel putin 5 fructe si legume in fiecare zi. Sa mananc.
Descrie cum arata casa in care ai locuit cu ai tai. Descrie camera ta.
Casa era la bloc, langa Cismigiu. Apartament, nu casa. Imediat langa parc, ma scotea bunica-miu la plimbare in fiecare zi. Vorbeam cu oameni batrani, nu cu pici. In holul blocului era tot timpul bine, ca era brusc mai rece cand afara era cald si mai cald cand afara era rece. Ascultam mult radio. De la fara 5 ( ca sa prindem stirile de la fix ) pana pe la 5 jumătate. Apoi iar. Romania Actualitati. Cu corespondenti locali, cu transmisii din toate ungherele tarii, toate catunele nenorocite care ma plictiseau de moarte. Dar era frumos la fix, ca erau 5 bip-uri, cu ultimele 5 secunde ale orei. Bip. Bip. Bip. Bip. Bip. Ca de revelion. Si era un radio cu lampi, care avea un bec subtire cand prindeam bine frecventa./ La Târgoviște, aveam o camera cu balcon, una din cele patru camere ale apartamentului nr 21 de la etajul 7. Era f frumoasa camera mea, aveam o masa f mare ca suprafata pe care tata ma obliga sa invat la mate si dedesubtul cartilor de mate aveam tot timpul un jurnal Pufi il numeam eu pe care scriam cum ma simt. Ai mei stiau de el dar nu am aflat decat tarziu intr-a 12-a ca stiau de el. Pe fereastra vedeam orasul Târgoviște, cu Mitropolia si Casa Sindicatelor. Era un peisaj f frumos iar de pe balcon in stanga vedeam dealul mare- cu manastirea unde era capul lui Mihai Viteazul. Aveam un casetofon la care ascultam Modern talking, si Whitney Houston, mobila era din lemn de trandafir de 100 de ani de la bunici, era superba, lumina nu prea era. / Apartament cu 2 camere. Cum se intra, un hol, bucataria pe stanga dupa cuier, in fata baia, apoi pe dreapta sufrageria, iar pe stanga dormitorul. Lambriu pe hol, tablouri pe pereti. Lumina de neon. Televizorul. O vedeam pe mama la usa. Cand intram in camera, posterul cu ……, medaliile agatate intr-un cui, televizorul, calculatorul. Se auzea muzica. / tablou icoana casa inzapezita. Boxe negre pe sifonier mari si infricosatoare. Iesea lupul noaptea din ele. Lupul din scufita rosie care se auzea toata ziua cantand. Multe carti cu povesti pe un rand lung de tot. Pe geam lumina rasaritului, deal verde, copii jucandu-se cu masinutele sau cu mingea. Se auzeau (discuri cu) povesti, lectii de franceza (tot pe discuri), bolero de ravel/ Am locuit prima oara la o casa in Brațului, unde era un smochin. Apoi intr-o garsoniera in Drumul Taberei, cu multi batrani in bloc. Mocheta rosie, plapuma rosie, veche, primita de la bunica-mea. O masa care se facea dubla si unde dadea taica-meu meditatii la romana. Modul diferit in care ai mei deschideau usa, taica-meu mai repede si apasat, maica-mea mai incet. Sunetul scarilor pe care le coboram mereu (nu mergeam cu liftul). Apoi ne-am mutat la mai multe camere, tot in Drumul Taberei. Latratul cainelui (pana nu am ajuns aici nu am avut voie sa iau animale in acsa). Acelasi covor, aceeasi masa. Doi cai desenati de mine pe pereti. O lustra la care mereu explodeaza acelasi bec. Multe obiecte in prea putin spatiu. / era un apartament cu trei camere la Oltenita. In fata era strada tatalui lui Ion Iliescu- Alexandru Iliescu, fost comunist ilegalist. In spate era verde si loc de joaca pentru copii. Peretii erau dati cu calciu. Cand ma culcam sau ma trezeam uneam punctele intre ele din ochi si imi imaginam diverse forme, de la monstri la triunghiuri echilaterale perfecte. Perdeaua de geam era lunga si grea, tot cu modele. In ea vedeam un cavaler cu sabie si fara cap. Pe televizorul din dormitor era un catelus de plus, ii ziceam Pic. Asa il chema pe cainele nostru pe vremea cand aveam curte si ni l-au otravit vecinii. Tata era medic veterinar si nu l-a putut salva. Cand nu era vara, in casa era intuneric. Temele le faceam la lumanare si apoi la lumina bateriei. Iarna stateam langa o soba conectata la o butelie. Mama corecta lucrarile elevilor ei l amatematica Vara se auzeau greierii si mirosea a pepene. Pe pervazul ferestrei de la bucatarie era un aparat de radio. Ascultam la inceput in 90 Radio Romania tineret. Dadeam tare Queen. It s a miracle sa ii dovedesc pe vecinii cu muzici populare. / Mobila lemn, vitrine de obicei, carti multe, o vitrina cu tot felul de minuni- bibelouri, monede, oua pictate, obiecte vechi. Covoare persane peste tot. Multe pendule si multe barometre. Se aude televizorul- stiri sau MTV. Parfum ori de dama ori odorizant pentru casa. Miros de mancare gatita de la bunica. Afis cu o gradina zoologica animata la mine in camera, raft cu barbie, plusuri, pat suprapus, birou plin de lucruri si lucrusoare. Pe geam se vede un bulevard elegant, acoperisul unei ambasade, copaci, un visin si piersic in curte. / camera mea nu era doar a mea. O imparteam cu fratele meu. Diferenta mica de varsta. Pana la un moment dat peretii erau desenati cu tot felul de culori si imagini abstracte. Asa vedeam noi la vremea aceea masinutele, tramvaiele, papusile etc. Niste linii. Un pat si un birou pe care frate-miu m-a scapat in cap vrand sa facem o schema de gimnastica. Un sifonier mic pe care stateau tot felul de jocuri: ”nu te supara, frate”, monopoly si altele de care nu-mi aduca minte, a… scrabble… Sufragerie- canapele comode- le scoteam si ne faceam cazemata din ele. Aveam un video JVC. Veneau toti vecinii sa vada filme traduse de vocea celebra Irina Nistor. Pe unul din pereti zaceau medaliile tatalui castigate la (….). Cand a plecat, evident ca si le-a luat. Piesa de rezistenta in sufragerie era barul. Aveam un bar ca in cluburi cu scaune mari cu bauturi si altele specifice. Mama a vrut sa-l dea si ne-am opus. Este si acum. Si casa dar schimbata total. / Apartament de bloc 2 camere. Camera tipica anilor 60. Ferestre mari la strada. Lumina. Seninatate. / E aceeasi casa in care stau acu, are 3 camere. Pe atunci era un mare fototapet pe un perete intreg in hol cu o padure. Ziceai ca esti in codru cand te uitai la el. un codru luminat. Amintiri din copilarie. Tata strangea toate prostiile si le punea peste tot in casa. Statuete, tablouri cu flori, farfurii cu Buddha si Mahomed… oua de pasti, mosi craciuni, maimutoaie, pixuri, cursuri, stilouri, sticle de parfum, pachete de tigari vechi… pana si martisoare./ apartamentul 85 de la etajul 3 J. In camera mea erau tablourile unui unchi (in ulei) pe usa, un poster cu Boyzone (eram la liceu); aveam biblioteca pe tot peretele cu multe carti cu povesti si aventuri; am citit ”declaratie de dragoste” cu lanterna sub plapuma. Aveam un televizor alb-negru si muream de nervi ca desenele animate durau doar zece minute de la 7:50 – 8 :00 pt ca de la 8:00 era telejurnalul. Imi aduc aminte melodia de la telejurnal si Conquest of paradise (Europe). Imi aduca minte pick-up-ul unde ascultam povesti, Dida Dragan, Oscar Benton, Dan Spataru, Angela Similea, Compact…. Imi aduc aminte ca transcriam de pe disc melodiile de la Compact, Pheonix, Iris sa le putem canta dupa. / casa luminoasa, pendule zgomotoase bibelouri la loc de cinste, mobila clasica, vecini certandu-se, scartait de pat, urale de meciuri, manele/rock pana in 2008 aprox. – vizitele rudelor, nasilor etc- telejurnalul comunist. Teatru radiofonic. Mondial. Tudor Gheorghe. / casa cu etaj, alba. Gradina in fata. Mobilier negru in sufragerie. Camera mea era la etaj, relativ spatioasa. Pat, biblioteca mare, birou. Camera fara postere. Pe pereti doua tablouri. Otto (cainele familiei). / canapea extensibila, masa, scaun, sifonier, servanta, perdea cu model, cartile sf(restul in sufragerie), covor mic, parchet, geam cu vedere la bloc, ceva lumina din stanga, in rest nu prea, parter, hol lung, trei camere, frig iarna, racoare vara. / un apartament cu 2 camere mobilat ani 60, mobila masiva din lemn de nuc, covor persan, bibelouri, balerine, cesti, etc. camera mea era toata casa. Ce auzeam- ai venit, spala-te si treci la masa. / Locuiam in dormitor, era un pat mare, de fapt 2 paturi unite, mari, din furnir de nuc, cumparate dupa nunta. Deasupra era o icoana sculptata de unchiul meu in lemn negru cu fecioara maria, la care trebuia sa ma rog, adica sa ma rog la ”doamne doamne”. Era un loc intunecos si racoros si aveam o perdea la care ma uitam cand trebuia sa adorm si figurinele de pe ea mi se pareau inspaimantatoare, ca niste crabi. De fapt, erau niste crengute stilizate. / casa era un apartament de bloc stil ceausescu, vesnic amenintat de cutremur. Am avut norocul camerei mele, izolate de inima familiei si de discutiile plictisitoare dintre dansii. In camera mea se auzea doar nord-vestul, si fiind la margine de cartier nou-nascut cu cincinalul, aveam si norocul unei liziere. Cu licieci, veverite, inorogi si restul. doar noaptea fosgaiau sobolanii si alte creaturi care-mi pandeau degetele sub patura. Era un refugiu si o deschidere. Cea din urma a ramas, iar de restul se scapa, prin rabdare se iese din varste, oameni, locuri… / Apartament de bloc comunist, doua camere mici si patru locatari. O chicineta unde mama se retragea cu cate o prietena sa fumeze, pe usa interioara a modulului cu vesela era un afis cu Alain Delon. In sufragerie- o combina muzicala Akai enorma, asezata pe o masuta sub care erau reviste Playboy si Voyeur. Peretii erau verde ou de rata cu multe particule sclipitoare (ii zicea ”mica”). Linoleum galben peste tot. Pe unul dintre peretii sufrageriei, un prieten de-al parintilor desenase cu creta un vapor imens. Sub televizor era un aparat VHS unde se pleia zilnic filmul Thriller si videoclipuri de la MTV. Seara urmaream filme cu Bruce Lee si Chuck Norris. E apartamentul din prima parte a copilarieie, iar camera mea nu mi-o amintesc prin ceva deosebit. Era o improvizatie pentru mine, sora mea si avea un pat, un sifonier cu multe jucarii din plastic colorat imprastiate pe covor. / Apartament de bloc, pe hol aveam lambriu de lemn, era cool pentru ca puteam sa desenam cu creta pe el si apoi sa-l stergem. Acum uitandu-ma inapoi era oribil. Bucataria a fost mereu varuita in galben, diferite nuante de-a lungul timpului. Balconul de la sufragerie era inindat de vie desi stateam la et 2. Camera mea avea mobila destul de multa, aveam câteva animale de plus lipite (prinse cu pioneze) in interiorul usilor de la dulap. Aveam canapeaua si fotolii grena. Televizor Nei J. In fata blocului aveam doi ciresi pe care ii asteptam in fiecare vara sa infloreasca, desi stiam ca nici o cireasa nu va apuca sa se coaca. / apartament de 2 camere, semidecomandat, intr-un bloc comunist cu 4 etaje, intr-un cartier muncitoresc din provincie. Camera mea, pe colt, cu 2 pereti la exterior. Foarte frig iarna si foarte cald vara. Nu am avut apa calda multa vreme. Imi spalam pletele rar, foarte rar, cat se putea de rar. Pe perete la capul patului un poster cu Bruce Lee incordat tot. Tata l-a scos si mi-a pus in loc un peisaj. Mobilier: un birou, un scaun, un dulap, un pat cu noptiera, toate piese grele adunate de la vreo baba. / stateam langa Oraselul Copiilor, Parcul Tineretului. Era o strada neasfaltata. Eram singurii care aveam veceu si apa curenta in casa. La numarul 10. Trei brazi in curte, unul foarte mare, plantat cand s-a nascut maica-mea, al doilea cand s-a casatorit parca, si al treilea cand m-am nascut eu. Visini, meri, duzi, ”corcodei”, pruni, gura-leului, vita de vie, gaini, iepuri, pisoi, caini, pesti, porc, leagan, bara de covoare pe care ma suspendam tot timpul. Casa-tren, cu 5 camere, din care se trecea fara holuri. Pe casa faceam plaja. Poteci, flori, trandafirim bujori, lalele, capsuni, zmeura. Pivnita. Pod cu ”comori”. Magazii cu ”secrete”. Am avut doua camere. Pana a murit strabunicul meu, am dormit cu bunicul, care-mi citea povesti chiar si cand eram mai mare, in fiecare seara. Dar camera- camera mea avea peretii ”creti” si bleu. Schimbam mereu mobila pentru ca ma plictiseam daca arata prea mult la fel. Aranjamentul cel mai ok a fost, totusi, asta: usa, birou din anii 80 maro deschis. TV in stanga, calculator- dreapta. Stanga- doua sertare cu pixuri, carioci, gume, coperti de caiete, chestii de papetarie. Si un dulap cu doua sertare, cu caiete si alte ”school stuff”. Deasupra biroului- fereastra dubla cu 3 geamuri. Pe unul din ele ieseam in curte, ca scurtatura. Alt perete: corp ingust biblioteca, tot anii 80, cu trei sertare jos. Abtibilduri lipite peste tot (Beverly Hills, BSB, Brutney, actori, iepurasi si oua de la un set pt Paste. ) Asta e biblioteca pentru scoala- atlas, dictionare, manuale, culegeru, manuale etc etc. Sifonier cu doua usi- haine mereu la gramada. Uneori le dadeam pe toate jos doar ca sa le aranjez (dar rar). Fâța (pisica) dormea uneori acolo si-mi umplea hainele de par. Pe sifornier: geamantane, jucarii mari, uneori mancare. Pat de 1 persoana cu saltea OK. Avea un sertar pentru lenjerii. Pe perete: muuulte postere, citate din melodii (mai mult Metallica). Patul era mai nou, de alta nuanta de maro. Alt perete: noptiera improvizata care se clatina non-stop. Alta comoda improvizata si clatinatoare, cu ”chestii” (casetofon, jucarii, casti etc), FORZA STEAUA in romana si japoneza, alte postere. Alt perete: tot plin cu doua corpuri de biblioteca. Doua rafturi de jucarii. Barbie aveau mereu prioritate. Csete, CDuri, carti de povesti, poezie, beletristica, reviste. Covor persan. Scaun rotativ, in care dansam cool. Nu prea luminoasa camera. Miros usor de aer inchis. Cand le-am spus ca fumez am inceput sa fumez in camera. Era mereu fum. Bunica-mea tusea ostentativ. Usa scartaia intr-un anume fel. Eu stiam sa operez ca sa nu scartaie. Jaluzelele la usa erau orizontale si puse invers, ca sa vad eu si sa nu fiu vazuta. Geamul scartaia. Podeaua avea anumite parti in care scartaia. Oglinda mare si veche si ornamentata. O uram. Dar alta n-aveam. Sailor moon. / Minunata! O casa asezata la poala unui deal impadurit, de unde priveam panorama satucului meu. Seara, in timpul iernii, se auzeau zgomotele padurii, urletul lupilor, latratul vulpilor ce strabateau din adancul padurilor, in timpul verii strabateau cantecele pasarilor. De pe deal se puteau vedea in timpul verii sesul cu apa verde, cursul lin al apei, lunca in care se ascundeau pasarile. Casa, cu cedac si balcon ne ducea in intimitatea camerelor in care locuiam. Camerele erau frumos mobilate cu mobila rustica si covoare cu modele ce ilustrau frumusetea sufleteasca a parintilor mei: flori, copaci. Lumina din copilarie venea de la o lampa cu gaz; de altfel un model ce ilsutra mai multa initiere spre civilizatie: cu picior. Din camera mea ascultam cantecul greierilor, oracaitul broastelor, iar vara asteptam in tacerea noptii sa cada cate un mar din pomul ce-si intindea coroana deasupra acoperisului. Intrarea in casa era intotdeauna intampinata de glasul cald al mamei, care ma intampina cu ”bine ai venit”. Tata ma imbratisa si-mi spunea cu aceeasi voce prietenoasa: ”ce face fata tatei?”/ unde stai? Intrebau colegii. Spre ”monumentului”. O straduta serpuita, pietruita si vesnic plina de gropi. La numarul 6. Pe colt. De dupa gardurile inalte rasar doua corpuri de casa. Cainele latra gata sa rupa lantul. Deschizi poarta metalica si privesti in curte. Pe prispa troneaza doi ficusi. Intri. In holul ingust te cuprinde miros de bors. Bors de peste. Camerele mici si joase simti ca te apasa. Peretii albi sunt acoperiti de mobile. Multe mobile si grele. Picioarele ti se afunda-n covoarele groase si pe care le-am urat de fiecare data cand trebuia sa le spalam. Treci prin camerele-nsiruite si te opresti in cea care a fost camera mea. Miros de carti vechi, rafturi, pat, birou si loc abia sa te invarti. Pe dulapul de desupra patului sta si acum lipit un semn facut in vremuri uitate: GET OUT!/ Lumina calda de dupa- amiaza, apus in fata geamurilor, pe dealul de la gara. Perdele groase si jaluzele. Pereti colorati. Biblioteca mare, din lemn masiv. Ceas auriu; ceas cu panda in camera mea. Se auzeau renurile rar si copiii din parcul de jos tot timpul. In camera mea- birou alb sub care ma jucam cat eram mica. In liceu- filtrul de cafea si prajitorul de paine langa pat; casetofon. Auzeam tot timpul distinct tocurile mamei pe scari cand ajungeam acasa. / O camera mica, tapetata cu postere cu Jimi Hendrix, Led Zep si Beethoven, Van der Graaf Generator. Carti peste tot. O colectie de minerale. Un radio Blaupunkt care mi-a bucurat adolescenta si care avea scala fixata pe Radio Europa Libera. Ascultam cu multa religiozitate emisiunea lui Cornel Chiriac ”Metronom”. Intocmeam topul saptamanal si-l trimiteam prin posta vreme de 6-7 ani. Vara mi-o petreceam citind pana rasarea luna intr-un hamac in gradina, sub parul malaiet. Din cand in cand auzeam si vocea mamei: ”Doinita, vino la masa!” Permanent am avut o gasca de pisoi hotomani, cu exceptia unuia mai ”artist”, Trampone, un motan gri-pufos, cu ochi verzi, care era innebunit dupa Beledona (valeriana) cu care se droga. / berceni, 20 min de mers pe jos pana la metrou, etajul 3 (fara lift). 3 camere, niciodata nu mi-a placut cum au fost decorate. Camera mea- pereti albi (asa am vrut eu – protestam fata de bejul si rozul din restul casei si le-am zis: alb, negru sau rosu!), mobila inexpresiva, plin de chestii, televizorul pe mijlocul biroului si laptopul mereu in pat; doua postere pe dulapuri, un copac enorm in fata geamului. Ma enerva usa, nu se inchidea bine. Am descoperit totusi un sistem prin care o faceam sa stea- mi-a prins f bine mai ales dupa ce m-am apucat de fumat J. Dupa câteva luni au aflat si nu a mai trebuit sa ma ascund. Deci mirosul pe care il asociez e cel de tutun. Un apartament de 2 camere in cartierul Tineretului, cu vedere la alte blocuri. Dimineata se aude tramvaiul, seara petrecerile vecinului de sus. Miroase a fum de tigara, ai mei fumeaza in toata casa. Bucataria cu mobila rosie e locul meu preferat. Tata a improvizat usi glisante pentru bucatarie. Frigiderul e pe hol, camera mea e sufrageria. Dupa 1990, se aude televizorul încontinuu. Ma uit cu tata la Non e la rai! Apartamentul l-am vandut cand eram deja la facultate. In noua casa, am avut pentru prima oara camera mea- dar era tarziu, am plecat si eu de acasa curand!/ La bunici era casa mea preferata. Acolo aveam camera mea- era albastra, cu tapet cu fluturi imprimati in relief. Bunicii mi-au amenajat asa camera – ce fusese altfel exact aceeasi cu cea in care copilarise mama mea- din senin- intr-o vara pe cand avea, vreo 7 ani. Tin minte si acum cum lipea bunicul meu tapetul pe pereti- fasii dupa fasii de albastru azuriu cu fluturi- in timp e eu ma uitam la el cu ochii mari, uimiti de schimbare si ce facusem sa merit asa o surpriza de faina. Câteva zile am dormit in camera bunicilor mei, pe cele doua fotolii pentru misafiri lipite unul de altul. Dar nu conta! In camera de la bunici mai aveam o biblioteca mare pentru mine, mititica rau in comparatie cu biblioteca imensa, pe intregul perete din dormitorul bunicilor mei in care aveam cartile ”mele”- colectia BPT, Jules Verne, colectia mea de casete, casetofonul pe care mi l-a cumparat bunicul pe la vreo 10 ani, magnetofonul mamei. O oglinda, dulapul mare pe care ma urcam, si fereastra mare, cu storuri de lemn, pe care iesea in balconul luminos, din care se vedea gradina alor mei, plina de flori pe care le alegeam si le planta cu bunicul. In comparatie cu casa de la bunici, casa de la parinti era trista rau si austera. Ma simteam aici ca un invitat care e poftit sa stea p eun scaun necomfortabil si urat. N-aveam camera mea- dormeam pe canapeaua de sufragerie si niciodata nu puteam sa imi insir in jurul meu lucrurile mele de copil si adolescent pentru ca ”trebuie sa fie ordine aici, e sufrageria! Daca vine cineva in vizita?”. Nu venea nimeni, niciodata./ Casa sau apartament? Casa parinteasca in suflet insa apartamentul era spatiul de locuit. Cu toate acestea este locul cel mai calduros, primitor si iubit de mine. Neschimbat aproape, in continuare. Mai putin… camera mea. Cica mai ”moderna”. Dar si acolo a revenit influenta parintilor mei. Adica mobila veche, grea dar moderna pentru ei. Plina de carti si jucarii si mult ehaine. Si acum cand ajung la ei miroase a mancare si a flori, adica a mama. Tata din pacate nu se mai simte fizic insa il simt in inima mea de fiecare data cand ajung acolo, mai mult decat pe timpul zilei. Beau si mananc, fumez si ma imbrac (uneori) cu lucrurile lui. Sunt singurele lucruri palpabile pe care le mai am. Restul e iubire, familie si dor. Ah… si peretii. Sunt acum mai calzi, galben pai, fata de albul normal al parintilor. / O camera mica cu pereti pictati, un birou ca scorojit si o biblioteca cat peretele cu carti comuniste./ ”casa” este un apartament cu 3 camere din Suceava. Unde se agata harta in cuie J. Arata dupa modelul clasic al apartamentelor din anii 90- calciu colorat pe pereti, mobilier mostenit de la nunta parintilor, altar in sufragerie si, bineinteles, mileuri si bibelouri pe fiecare centimetru patrat de mobila. Camera mea arata si acum ca in urma cu 8 ani, cand am parasit-o ca sa ma mut in Bucuresti- mica, roz, ticsita cu carti, jucarii se la toti prietenii mei din adolescenta si postere pe pereti. Cand intri in camera te intampina un Ricky Martin format A2 lipit de biblioteca. Pe spate, la loc de dezonoare, Delia Matache cea-inca-la-inceput-de-cariera, zambind pentru o sedinta foto a revistei ”20”. Culegerile de mate, fizica, chimie stau si acum la loc de cinste in biblioteca. Sub birou, intreaga colectie de Cosmopolitan din anii de studentie ai surorii mele, pe care eu, cu constiinciozitate, le-am citit tot liceul. Lumina s-a pastrat- calda, bonoma, primitoare. Si aerul proaspat, luminos, curat de munte. Ce simteam/vedeam/auzeam prima data cand ma trezeam dimineata in casa alor mei: simteam- mirosul cearceafurilor proaspat spalate si senzatia moale si placuta a talpilor asezate prima data in zi pe covorul persan. Apoi- vedeam chenarul luminos lasat de razele de soare pe covor si simteam caldura zilei de vara. Auzeam clinchetul vaselor din bucatarie- mama. Si zgomotul usilor inchise neglijent sau al aspiratorului- tata. Uneori cand ai mei erau la serviciu – auzeam telefonul cu disc sunand insistent de pe hol si dupa un trezit in forta si cu scrasnit de dinti- auzeam vocea tatei care ma suna la 7-8 dimineata de la birou- ”Te-ai trezit?A, dormeai? Na bine, du-te si te culca la loc.”
Descrie contextul in care au copilarit ai tai.
Mama a crescut la tara, la Nucet. Tata langa ea la Movila. Tin minte locul tatalui la Movila, era superb, aveau capre, iarba, copaci, casa era mare dar fara etaj, ma simteam excelent cand ma duceam la garla./ Malaiesti (Vaslui). Dealuri. Praf. Foarte mult praf. Casa batraneasca. 4 camere. Bucatarie deschisa. Prispa. Curte. Bunicul muncea toata ziua la camp. Si seara bea! Bunica muncea toata ziua! Si gatea. Se trezea in fiecare dimineata la 5. Mama, tot la tara a crescut. Tecuci. Casa simpla. / La tara, unul la camp, altul la deal. Intr-o casa erau mileuri in tablouri, tesute la razboi. La intrare in curte o fierarie, se auzea tot timpul ciocanul pe nicovala. In cealalta casa curat si saracie, un dud batran in gradina care ascundea pe toata lumea, cand avea nevoie/ mama- galati, la bloc, cu bunicii. Fara animale de casa. Tata- la sat, cu parintii, bunicii si fratele mai mic, cu animale de curte./ Bunicii din partea tatalui avusesera o casa intr-o zona de demolare, pe care familia mea a pierdut-o. Erau doi ciresi, unul cu cirese pietroase, unul cu cirese negre si mari. Sub ultimul l-am ingropat pe Pic. Bunicul era tamplar si facea mobila frumoasa. Bunicii din partea mamei stateau intr-un loc care se cheama Valea Dragului. Acolo ne duceau uneori in duminicile cand circulau masinile cu numere pare. Mergeam ma camp si culegeam rosii adevarate. Erau imense si ducli. Aveam in curte tuberoze. Nu imi placeau, mi se face arau de la miros. Veceul era in curte, ma duceam cat mai rar. Bunicul ne dadea bani pentru fiecare 10 de la scoala, pana cand a inteles ca poate falimenta. Bunicii ii placea sa o pieptan. Bunicul nu avea mana dreapta, o pierduse in razboi. / prea complicat. Mult ecase, multe drumuri, povesti ascunse. / Mama- a crescut la blocurile tur din zona Floreasca. Et. 5. Un amartament cu 3 camere cu un hol lung cu 2 debarale. In debara erau tot felul de ustensile chirurgicale (vechi). Bunica, adica mama mamei, era asistenta medicala- pediatru. Camera unde dormeau copiii (mama si fratele ei) era mica, dar avea o biblioteca impresionanta. Tot timpul puneam ochii pe o carte pe care o tin minte pana acum, ”Hector Berlioz”. La timpul acela nu stiam cine e, dar mi se parea amuzant numele. Bucataria avea balcon. Partea preferata din bucatarie era bufetul caci din el se scotea o masa din lemn pe care mancau nepotii (eu + fratele) oua fierte facute de bunicu. Sufrageria avea bibelouri vechi cu celebrii pescari si o scoica imensa adusa d ebunciu din Cuba. Mobila veche dar bine pastrata. Baia avea cea mai mare cada pe care am vazut-o si in care am facut vreodata baie. Incapeam cu totul- intinsa. Era o placere sa te scalzi in ea. Casa copilariei mamei dar si a mea. A fost vanduta./ tata- casa veche pe Romei. Mama rece si responsabila. Tata boem. Frate fitos. ”Greutati”. Mama – familie de burghezi si profesori. 3 frati. Tata sever. Mama cu capacitati extrasenzoriale. Belsug, apoi razboi. Baieti rasfatati, mama scoala. / Tata a copilarit in vesitita comuna Mozaceni, jud. Arges. Am fost demult acolo. Eram foarte mica. Era o casa batraneasca. Aveau un caine latos in curte si multe babe in jur. Tata mergea la scoala. Invata foarte bine. Era mandru de asta. In rest, muncea pe camp. A povestit de zeci de ori cum a mers el cu vaca, a inceput ploaia si s-a ascuns sub burta vacii, unde scria poezii. Cica vaca stia ca e acolo si il proteja. Erau saraci. Bunicii au murit unul dupa altul cand eram foarte mica. Bunicul se certase cu fratii lui pe pamant. Asa ca pe o parte ii cheama D. si pe restul G. Mama s-a nascut prin Dorohoi, dar cand era foarte mica, am venit in Bucuresti. Stau si acum bunicii intr-un bloc cu 4 etaje, intr-o zona care se inchide cumva. Toate blocurile au aceeasi curte comuna si toata lumea se cunoaste cu toata lumea. Sunt 3 camere mobilate batraneste. Au un balcon in care intra crengile de tei. Teiul l-a plantat bunicul atunci cand s-au mutat. Au o casa in forma de om care seamana cu Ioan Ratiu. In curtea cea mare erau multi copaci, pomi fructiferi. Un bazin pentru copii. Era nebunie vara acolo. Ne jucam fata ascunselea in subsol. Underground, gen. Subsolurile blocurilor erau legate. Batranii aveau grija de nepoti. Stateau pe banca, vorbeau si jucau table. / intr-un sat, la capat de drum, situat intr-o vale intre doua dealuri. Cand ploua ne lua ”VALUL”… Mergeam si mancam cirese din cires, visini din visin… etc… era o zona deal si pomi fructiferi erau cat cuprinde… case rare, oameni frumosi si buni, copii multi si nebuni…. Creanga e mic copil pe langa povestile mamei. Casa mamei era o casa de caramida tencuita cu povestile generatiilor si cu mult soare. Am iubit si eu locul mamei pentru ca acolo am citit primele carti, sub umbra zarzarului din curte, pe o patura… fara sa-mi pese ca trece timpul… doamne cate amintiri… imi ajung pagini? / mama- copilaria la campina perioada comunista (oras industrial cu putine blocuri). Bunicul- medic, bunica profesoara de limba franceza, apoi educatoare. Tata- sinaia. Nu stiu cum arata Sinaia in perioada comunista./ la tara. Casa nu exista, existau toate celelalte. / mediul rural, zona de deal, casa racoroasa, mancare bunaaaa, munca multa. / nu stiu am fost crescut de bunici. Iar despre copilaria bunicilor? Razboaie, foamete etc. / mama a copilarit in ”colonia domneasca” de la Ocna Mures, in niste case care apartineau fabricii Solvary care exploata soda. Bunicul meu lucra acolo si bunica era invatatoare. Orasului i se spunea Uioara si exista un magazin al unui evreu care aducea cele mai frumoase stofe de la Bucuresti si Cluj. Uneori bunica isi cumpara stofa sa-si faca taior si rochii. Mama se juca in curte si prindea porumbei cu o cutie pe care o prindea cu un bat. Nu stiu cum arata casa, dar cred ca era un sir de case la fel, de-aia ii spunea ”colonia domneasca”. Mama: intr-o casa nationalizata, in zona Piata Unirii, demolata in 1985. Tata: intr-o mahala marginasa, o casa aflata in paragina. A crescut ”pe maidan”, dupa cum ne spunea el. / Mama- sat, inca doi frati, o gospodarie mare cu multi copaci. Tata- sat, bunicul avea cai, o casa plecata pe o parte cu lemn vopsit, in curte multa iarba si o fantana in mijloc./ tata: nascut la iasi. Dupa moartea bunicului, tata avea vreo 5 ani, s-au mutat la Constanta, el si bunica. Pana atunci a copilarit la Malini, visavis de casa lui Labis. Constanta: piata Chiliei, cartier sarac, tigani, turci si cativa romani. O copilarie violenta, dar fermecatoare. Mi-a umplut capul cu tot felul de baliverne. Mama: un copil cuminte. In acelasi cartier muncitoresc din Tulcea, unde am copilarit si eu. Spre deosebire de mine, ea statea mai mult in casa, respectandu-si parintii si facandu-si temele. / mamica: aceeasi casa ca mine. Taticu: la Otopeni. Curte foarte mare, casa veche, batraneasca. Nuc mare. Caine de paza in lant. Camp langa. Apoi, Balta Alba. Apoi, chiar langa Obor. Apartament de trei camere. Caine alb si latos. Bunicii din partea mamicai: bunica (Mami) contabila, cred. Bunicul (Tati) gestionar la en gros. Avea multe relatii. Din partea lui Taticu: Mama Mariana: nu stiu ce facea. Tata Nelu: facea mobila. Si era membru de partid. / Locurile minunate ale satului, parude, ses, apa, pamanturi cat vezi cu ochii cultivate, vara; imensitati de zapada, iara; troiene, derdelus cu copii si sanii ce zburau sub iuresul de bucurei. Bunicii se ocupau de tot ce le facea viata frumoasa: cresteau animale, cultivau pamantul, isi agoniseau recoltele si se bucurau de sarbatprile satului. Casa bunicilor era mare, acoperita cu tabla, cu pamant/lut pe jos, ce-i dadea o racoare speciala. / daca as sti, ce bine ar fi! Habar n-am cum au copilarit ai mei parinti./ mama- sora cea mai mare din 3 frati intr-un sat la campie casa cu curte foarte mare bunicul lucra la telefoane si le aducea mereu cadouri din plecari / tata- intr-un sat de langa Bucuresti 8 frati casa foarte joasa cel mai mult imi povestea interactiunile dintre ei si nazbatiile/ mama s-a mutat f mult cand era mica si nu tin minte sa-mi fi povestit detalii despre vreun loc anume. S-a nascut in Bucuresti, dar cel mai mult ii placea la atara. Bunica: invatatoare; bunicul- contabil (totusi, un mare rebel). Tata a crescut intr-un bloc micut de pe Calea Victoriei, imi arata locul de fiecare data cand treceam pe acolo. Tin minte ca mi-a povestit de mai multe ori ca avea o pisica si o fugarea cu un tanc de jucarie. S-a ascuns sub pat câteva zile. Bunica: invatatoare, bunicul: meseria oficiala era de functionar dar toata lumea il stia ca sportiv de performanta- facea alpinism si mi se pare f. tare ca a reusit prin asta sa calatoreasca foaret mult in afara pe timpul comunismului. / casele in care au copilarit parintii mei au fost demolate inainte sa apuc sa le vad. S-au mutat apoi cu totii la bloc. Stiu in schimb casa in care a copilarit bunicul meu in Leresti, Arges. O casa veche, minunata, cu doua camere mari si cerdac cu trepte. Totul era facut de mana, cusut, brodat, tesut- cuverturi, covoare, perdele. Multe fotografii inramate pe pereti si primul televizor comercializat in Romania. Am invatat pentru Bac in casa aia. Apoi am demolat-o si pe dansa. / Maica-mea a copilarit in exact aceeasi camera in cara mi-am petrecut eu cei mai frumosi ani din viata. Minus minunatul tapet albastru si câteva jucarii. A avut la dispozitie aceleasi carti minunate din imensa biblioteca a bunicilor mei, acelasi bloc inconjurat de atat de mult spatiu verde, nuci care se scuturau la fiecare inceput de septembrie impreuna cu vecinii din bloc, ca un ritual, sau via familiei, din care toti copiii de la patru blocuri furau toata vara ciorchini verzi si acri incat doar cativa mai apucau sa se coaca. Niciunul din tatii mei nu stiu deloc cum a copilarit. I-am primit de-a gata, adulti, zi am fost intotdeauna atat de rupta de trecutul lor si radacinile lor incat poate ca nici nu-i de mirare ca nu i-am inteles niciodata. / tata, bucurestean-sadea a locuit toata viata in casa construita de bunica in cartierul Bucurestii Noi, langa parcul bazilescu. Bunicul era functionar. Un tip foarte cochet. Venea acasa numai cu trasura, uneori cu lautari. A fost nemultumit de numele pe care il purta (Daicu) si l-a schimbat in Ionescu. Casa modesta cu o gradina de trandafiri, regina-noptii, cappuccino si o mica livada de peri si gutui. Mama, fiica unui boier basarabean s-a nascut la cahul si a copilarit si trait pana la refugiul din fata armatei de ocupatie sovietica (in 1944) in casa lor de la tara, pe malul Prutului. Isi aminteste si acum, la cei 80 de ani, cu emotie si vie bucurie de copilaria edenica, plina de peripetii a la Ion Creanga. Imaginea casei exista doar in amintirea afectiva a mamei. Nu am vazut-o niciodata, avand in vedere conditiile ”istorice”. Asa ca in vacante nu am avut cum sa plec la bunici ca toti copiii din preajma. Casa bunicilor era in ”alta tara” !!/ mama este bucuresteanca din Colentina. Nu a prea copilarit, fiind cea mai mare cu sapte frati. A fost ”mama” de mica. Curte cu gradina si o casuta cu 3 camere. Pe bunicul nu-l stiu, eram prea mica, iar bunica era cea mai buna, blanda, firava faptura pe care o stiu, desi a fost si cea mai puternica femeie pe care o stiu. Cu ea cred ca seamana mama. Tata este muntean, din Ialomita. Pe parintii lui nu i-am cunoscut. Insa daca-mi imaginez si incerc sa traiesc povestirile rudelor au fost niste oameni exceptionali. Iar tata nu a fost diferit. Deloc. Camp, fan, vaci, cai porumb… viata la tara. Seara pe ulita cu copiii, la joaca si spart seminte. Uneori la peste sau la calarit. O viata tihnita, linistita si frumoasa. / tata bucuresti calea buzesti casa mica, 7 oameni in trei camere (bunic, bunica, strabunic, strabunica tata, matusa). Casa refacuta din ruinele de la bombardamentele din timpul razboiului. Mama- Cean- Satu Mare- sat de 100 de case- casa mare (3 camere, veranda, bucatarie de vara, tarnat)- curte mare cu livada- peri, pruni si porumb, pod, pivnita, tuica si vin de casa, porci, vaci, gaini, curci, gaste, rate. Closca cu pui in casa, in bucataria de iarna. 5 persoane. (bunic, bunica, strabunica, mama, unchi). Bunicul bucuresti- profesor biologie, inspector la cultura, brigazi artistice. Bunica bucuresti- profesoara biologie, munca in casa, gatit. Bunicul Cean- taran, ref. De CAP. Bunica Cean- taranca, casnica, munca in gradina, ingrijire animale, curatenie, gatit. / blog gri cu o salcie cam ofilita in fata si doua banci fara scanduri. Amandoi parintii au copilarit la tara, in judetul Suceava. Mama- intr-o familie saraca, cu 5 copii si un tata cam dur, distant si, prea des, violent. Pentru ei, o masa la care se servea salam era sarbatoare. Tata- o familie de 3 copii, tatal sef de CAP: Pentru ei, o masa la care se servea mancarica de fasole era semn ca au facut ceva rau si au fost pedepsiti pentru asta. Casele in care au copilarit atat mama, cat si tata au fost si casa copilariei mele. Mici, simple, cu 3 camere, plita, soba, sura si toate cele, curte mare, multe animale si livada cu pomi fructiferi.
Ce ai preluat de la mama/tata?
Cred ca am preluat putin din fiecare. Ma surprind destul de des ca seman cu mama, adica imi spun in gand: asa face si mama, asa zice si mama. Bineinteles ca de cele mai multe ori sunt lucruri care mie nu-mi plac la ea. Pe parcursul anilor imi ziceam ca eu nu o sa fac asa si ma surprindeam ca fix asa faceam. / Cu tata aveam mereu un temperament comun, am repetat pisalogeala si sculatul cu fatza la cearșaf dar si discretia si simtul dreptatii. De la mama am luat tot, sau mai bine zis, am invatat tot, mai putin lucrurile cu care am venit deja pe lume. (lumina si forta, indrazneala). Am invatat sa fiu responsabila si sa am curajul actelor mele. Am invatat sa fiu ”normala”. / Esti proasta! Ai mare grija ca daca vii bortoasa acasa te omor cu mana mea. Tu sa nu fii ca mine proasta. Trebuie sa-i intorci pe barbati pe degete, altfel te intorc ei pe tine. Pune mana sa inveti, altfel ajungi rau! Nu poti face ce vrei, trebuie sa faci ce-ti zic eu! Daca nu faci ce zic eu, nu mai ai ce căuta in casa mea! Tu nu stii cum e mai bine, doar eu stiu cum e mai bine pentru tine!/ Tata: responsabilitate. Mama: chestii artistice./ de ma mama: vocea, vorbitul la telefon, cum spune ”ei, na!”, vulnerabilitatea si frica, iubirea pentru animale, mila, dansul, muzica, petrecerile. De la tata: agresivitatea, curajul, dorinta de a cunoaste, placerea discutiilor. / Tristetea mamei, inabilitatea de a comunica si felul tatalui meu de a se sustrage realitatii gandind mereu proiecte noi. / De la tata: incapatanare, nevoia de a contrazice, meticulozitatea, dorinta de ordine si neputinta de a o pastra. De la mama: nimic. / de la mama: forta. De la tata: slabiciunile. / Cand eram mica si mergeam cu mama sa imi ia haine, rar gaseam ceva care sa imi vina perfect. Ea zicea mereu: ”o luam asa si o modificam noi!”- cumva m-am invatat sa aplic asta si in tot felul de alte situatii, as fi vrut sa aiba si ea atitudinea asta. De la tata am luat pasiunea pentru calatorii. Am fost mereu opusul lui in atitudini, idei etc. / Nu stiu exact ce am preluat, dar orice ar fi, e de bine. / de la mama calmul. De la tata sa vand lucruri. Marketing./ de la tata: culoarea ochilor. Degetele de la picioare. / de la mama: expresiile lipovenesti./ Nimic din obiceiuri (talentul de a gati). Nimic din lozinci (gen ”tu esti cea mai frumoasa, desteapta, meriti mai mult de la viata!”). grija exagerata pentru fiul si nepotul meu. Credinta in dumnezeu, pe care nu o intelegeam adolescenta fiind, dar care mi s-a revelat cu timpul, facand ca toate intalnirile, evenimentele importante din viata mea sa aiba o legatura si un sens mai inalt. / Mi-e greu. Mereu m-am gandit la asta. Speram sa nu preiau decat relaxarea lor ”de atunci”, dragostea pentru animale, simtul umorului. Am preluat nervii bunicii mele, violenta in gandire si gesturi. Dorinta, dar numai dorinta de a-l pedepsi pe cel mai slab. De la mamica am preluat multe expresii, jocul cu invartitul pachetului de tigari, dorinta de a fi atot stiutoare. Vocea de la telefon. De la taticu… el are un ceva de boem, vesnicul adolescent care nu poate dormi cand e luna plina, care adora ploaia si caee e prea orgolios sa recunoasca atunci cand s-a ratacit. / tata fiind un om strict, calculat (inginer), majoritatea lucrurilor ”furate” au fost lucruri analitice: mod analitic de gandire, am invatat a fi practic si orientat catre rezultat. De la mama pe de alta parte am invatat duiosie, sa cred, sa am rabdare si sa sper in lucruri incerte. Ambii m-au invatat sa calatoresc si sa-i respect/ ascult pe cei din jur. / de la mama am preluat din strategiile ”femeiesti”, lucru care ma enerva foarte tare in copilarie si acum am descoperit cu stupoare ca-l fac, inconstient. Mama imi spunea des ca daca ma port cum ma purtam in copilarie o sa raman singura si cateodata imi e frica de asta. Sfaturile lui tata pe care le primeam in copilarie, moment in care le respingeam cu forta, am ajuns sa le inteleg cu anii si sa-i dau dreptate. Cred ca acum ii inteleg mentalitatea si sunt perfect de acord. De la mama: urasc sa vad oamenii apropiati consumand alcool. De fapt nu stiu daca urasc, dar nu-mi place. Nu stiu daca ”am preluat”- dar cand stau, nu pot sa stau locului. Trebuie sa ma misc, sa fac ceva. Asa face tata. / Obsesia curateniei, un fel cicalitor de a fi. Un tip obsesiv de gandire- daca nu gasesc un lucru de care n-am nici macar nevoie devin obsedata de el. un fel de insistenta (mai mult sau mai putin utila). Feminitatea mamei in gesturi. Rabdare si toleranta. Naivitate si melodramatism. Atentie la ingrijirea personala. / gandurile negre/ 50% din ceea ce sunt. Mama mi-a fost permanent aproape. / ”ai grija”, ”Daca nu pot eu, atunci cine?” ”Important e sa stiu ca am facut tot ce imi era in putere.”- de la amandoi am mostenit taria de caracter. De la mama am preluat obsesia pentru curatenie, spiritul de sacrificiu, credinta fata de Dumnezeu, increderea in fortele proprii si convingerea ca pot sa reusesc + mandria. De la tata am preluat respectul fata de casa, familie si strabuni, pofta de mancare, munca in exces si putina lipsa de grija fata de mine, apucaturile baietesti si mandria. / Pai cred ca de la tata am preluat aspectul fizic, mainile, picioarele, uneori temperamentul. De la mama am preluat sensibilitatea si toleranta si ochii.
Ce ai sperat mereu ca nu o sa nu preiei de la mama/tata?
Cicalitul./ De la mama as fi vrut sa iau tot- nu e intotdeauna posibil/ de la tata am sperat sa nu iau negativismul, dar cum era si-n mine, o vreme a fost mai greu. M-am vindecat demult. / Am sperat ca nu voi fi la fel de sincera ca mama care era ranita foarte usor de oricine si era extrem de sensibila. Ca nu voi lua de la tata orgoliul de a avea mereu dreptate, aproape de tiranie. Ca voi fi mai flexibila. Ca nu voi fi atat de timida ca tata. Ca eu voi avea vise pe care mi le voi indeplini, nu cum e tata care se considera un ratat. Ca nu ma voi imbolnavi de cancer ca mama. / Stereotipuri, resemnare. / Mama: superficialitatea. Tata: agresivitatea. / Am sperat mereu ca voi fi o mama mai buna decat a fost mama; ca copiii mei vor sti ca ii iubesc. / De la tata: imaturitatea. De la mama: obedienta. / De la tata: slabiciunile J. De la mama: forta J. / Resemnarea- ”asta-i viata, n-ai ce sa faci”- eu nu pot sa gandesc asa. Si un anumit fel de umilinta (”aiming to please”) in fata vietii, obligatiilor, sefilor. Unii prieteni imi spun ca am commitment issues, dar eu ii zic ”bullshit intolerance”. Poate la un moment dat o sa gasesc un echilibru intre cele doua extreme :). Si de la tata am sperat sa nu iau homofobia- n-am luat-o . / Nu am putut sa sper asta. / Nu realizez. / Frustrarile./ Respectul exagerat pentru barbati. Frica de autoritati. Prejudecati legate de cum esti vazut de ceilalti. / Bunica: agresivitatea, rautatea gratuita, ignoranta. Mamica: orgoliul. Taticu: superficialitatea. / Nu am vrut niciodata sa fumez, lucru pe care tatal meu il avea printre obiceiuri. Am mai sperat si sper ca nu o sa dobandesc de la ai mei monotonia unei casatorii. Nu stiu inca ce si cum ar trebui sau nu sa fie, insa nu vreau oboseala unei relatii, vreau decat beneficiile!/ am sperat mereu ca nu o sa preiau strategiile femeiesti (adica un fel de comunicare pe sub covor) si fix asa am ajuns sa fac uneori. / de la tata: lipsa de deschidere in a vedea lucrurile. De la mama: incapatanarea, ca lucrurile sunt asa cum vreau eu ori nu sut. Pe prima sper ca n-am capatat-o. pe a doua stiu sigur ca o am si lupt cu ea. / obsesia pentru casele altora, aspectul fizic, freza, tot ce tine de cum sunt ceilalti. Obsesia de a nu imbatrani/ frustrari si invidii/ nevoia de a avea mereu dreptate si de a-i convinge pe altii ca am dreptate. Nemultumirea eterna. Istericalele. / inchiderea spre lume, inchistarea in imediat/ prejudecatile, lipsa de grija fata de mine in favoarea ”datoriilor” si a ”obligatiilor” familiale sau sociale. Greselile sper sa nu le preiau. Si destinul, care a fost putin cam prea dur cu ei. / am sperat intotdeauna ca o sa fiu mai calm decat tata.
Ce simti in momentul asta pentru ai tai?
Imi vine sa-i sun sa le spun ”te iubesc”- in special mama, eu cu ea am crescut./ Recunostinta pentru faptul ca au fost parinti ”normali”. Si multa, multa dragoste pentru educatie, iubire si normalitate. Pt echilibrul de care au dat dovada si forta de a ramane ”normali”. / Ceea ce simt in fiecare clipa!!! Ca ii iubesc enorm si neconditionat. / Ca il iubesc pe tata cu bunele si cu relele lui ca il iert, si imi dau seama ca nu a vrut sa fie rau cu mine, ci a vrut tot ce e mai bun pentru mine, doar ca a fost prea tiran, s-a impus prea mult, iar eu mi-am dorit sa ies din tirania cu care ma subjuga. Pt mama care nu mai e simt tot iubire, si sper ca o voi revedea candva daca exista si ceva… DINCOLO… J.Imi pare rau ca s-a dus de tanara si nu a avut cine sa-i deschida ochii si sa-i spuna ca viata e si altfel nu numai cum o vede ea, tata si parintii ei, Ii iubesc pe amandoi si mi-e frica sa nu-l pierd si pe tata!/ Tata a murit si inca nu m-am lamurit, dar… e greu cand iti moare un parinte (nu e deloc un stereotip). O mama care e cam sedentara si mi-e ciuda. E resemnata, se uita la TV. Nu stiu ce simt pt ea, ma intriga si imi pierd rabdarea cu ea, o reped cu dragoste si decenta… e cam lunatica, uita din ce in ce mai mult…/ Ii simt foarte departe de mine. Simt ca sunt, devin o persoana cu care ei nu mai pot comunica. Imi este dor de ei si nu prea-mi vine sa-i sun, sa-i vad…./ As vrea sa o sun pe mama sa ii spun ca o iubesc. / Apatie. Sunt undeva departe de mine. II percep ca pe niste masini automate, supuse programului general de functionare, cu setari fixe. / ce are a face ca preotu-i orb/ cand toti cei de fata/ in frunte cu nunii/ se pisca de buce si/ rad ca nebunii…/ Imensa dragoste pentru mama, cea mai calda si iubitoare fiinta din viata mea. Regretul imens ca l-am pierdut pe tata, cand eram copil. As fi vrut sa traiasca indiferent daca s-ar fi dovedit un ticalos… / Ceea ce simt in fiecare clipa!!! Ca ii iubesc enorm si neconditionat. / m-am indepartat foarte mult de ei inca din liceu si inca nu regret. Mi-am facut un drum al meu departe de conformismul caldut. Imi dau seama totusi ca la un moment dat o sa tanjesc dupa ce au ei- ”stabilitate” pe toate planurile. De cativa ani visam sa stau la o tigare cu tata- acum mi-am adus aminte. Nu ne-am sincronizat, el s-a lasat inainte sa incep eu. / Mila. / Nu stiu. / Nimic, din pacate./ Foarte mult DOR, deoarece nu i-am vazut in ultimii doi ani. In acelasi timp simt respect si duiosie, pt mama care este singura de 7 ani si 5 luni. / imi e foarte dor de tata. Si as fi vrut sa-i spun ca-l iubesc, desi stiu ca stie. La el m-am gandit cel mai mult mai ales ca nu am cum sa vorbesc cu el acum si as fi vrut sa vorbesc multe. Dar ma gandesc ca poate, daca ne raportam la Univers, asta poate nu conteaza. / stiu ca ii iubesc, stiu ca si ei ma iubesc pe mine. Mai stiu ca din iubirea asta fiecare intelege ce vrea. Mai stiu ca desi am trait multi ani impreuna suntem foarte apropiati. Venim din lumi diferite, intelegem altfel./ mila, dor. Mai mult mila. Vinovatie, pentru ca zilele astea au fost ciudate. Mamica mi-a fost alaturi, asa cum nu a mai fost de mult timp. M-a inteles si am inteles-o alaltaieri. Nu m-am mai micit. Nu m-am ridiculizat in fata ei. La un moment dat am tras cu ochiul sa vad daca MA VEDE. Ma vedea. A fost frumos. Ma simt mai puternica e atunci, dar nu negativ. Ma simt puternica si e de bine, pentru ca POT sa schimb tristetea si apasarea din casa. Pe Mami am iertat-o. nu e vina ei. Nu a stiut ca are nevoie de ajutor. A crezut ca e normal sa fii nervos, sa urasti, sa vorbesti scrasnind. Nu e vina ei. Taticu… nu stiu de el ce sa zic. E departe. Sper sa vrea sa revina. Simt ca daca macar de acum inainte am petrece timp impreuna, ne-am intelege. Imi e dor de ei tineri. Erau frumosi. erau un vis. / in momentul asta simt pentru ai mei ceea ce probabil simt de ceva vreme, un amestec de dragoste cu compasiune scu ceva ciuda, cu o instrainare si o apropiere incredibila. O contradictie de sentimente care s-a dezvoltat pe masura ce-am crescut. / respect, admiratie, prietenie, iubire. / Iubire, mila, regret ca nu-l mai am pe tata. / Pai, mama acum e la spital . E internata a treia oara in ultimele trei saptamani. Nu mai am incredere in doctori. Nu vreau decat sa se faca bine si sa o vad din nou zambind din suflet. Astazi am fost la ea in vizita. A zambit trist cand m-a vazut. Maine ii duc flori. Nu inteleg de ce de cand a intrat in spital mama, tata sta in casa cu lumina stinsa. O aprinde cand vin eu. Vin in vizita. Vreau sa-i vad iar impreuna.”
Multumim tuturor celor care au participat: Andreea Lupu, Simona Ghita, Andreea Bibiri, Alec Secareanu, Cristina Gavrus, Ovidiu Trascu, Mihaela Sarbu, Ovidiu Corobea, Daniela Penescu, Ioana Marchidan, Serban Toader, Adriana Osipov, Marin Preda, Corina Maria Cretu, Laura Cheorghe, Liana Iovu, Silviana Visan Carter, Anca Argesiu, Ana Militaru, Sonia Ardelean, Poama Elena, Dorina Diaconescu, Valentina Iancu, Alice Monica Marinescu, David Schwartz, Dan Lupu, Andreea Dobre, Sabrina raileanu, Irina Dobrita, Alina Floroi, Constantin Vica, Andreea Olaru, Adina Dragu, Vlad Ciobanel, Paul Petrache, Stefan Patrascu, Stefan Alexandrescu, Andra Matzal, Elena Munteanu, Ana Maria Olaru, Laura Balan, Catalin Balan, Gabriela Pavel, Ioana Pelehatai, Romania Pozitiva, Miruna Amza, Lica Manolache, Claudia Groza, Anca Vestemean, Mihai Sibianu, Iocin Silviana, Alexandra Irina Ionescu, Sandra Ghitescu, Ancuta Clim, Marius Chivu, Alexandra Zachi, Isolda Zavoianu, Mihaela Muresanu, Corina Ciubotaru, Olivia Oancea, Cosmin Briciu, Anca Stefan
(Ordinea este aleatorie, non alfabetica si non preferentiala, va rugam daca descoperiti ca ati participat la acest atelier si v-am omis numele sa ne atrageti atentia numaidecat, la acelasi scriedespretine@gmail.com)
ScrieDespreTineTexte Noi 